top of page
SIGLA%20CINETHRONIX_edited.png
     VIZIONAȚI GRATUIT ÎNTREAGA COLECȚIE DE FILME DOCUMENTARE
videoplayer.png
SERVICIU DISPONIBIL PE TOATE
   DISPOZITIVELE MULTIMEDIA
multiple-devices.png
ACCES ONLINE GARANTAT
      ÎN ÎNTREAGA LUME
de oriunde.png

Documentarele pe care trebuie să le vezi!

4K+ULTRA+HD.png
fullhd bun.png


Aveți acces gratuit și nelimitat  pentru toate cele secțiunile de filme documentare. Toate producțiile de pe această plaformă online sunt realizate integral de SC CINETHRONIX MEDIA SRL, cu drepturile de autor și conexe deținute integral. Platforma Cinethronix este accesibilă pe Smart TV, Smartphone, PC, MacBook Pro, MacBook Air,iMacintosh, tabletă Android, iPhone sau iPad și necesită o conexiune stabilă la internet.Accesul la platformă se face exclusiv online, vizionarea nefiind accesibilă prin cablu TV sau satelit. Conținutul audiovizual este găzduit de platforma Youtube. Puteți viziona documentarele pe Smart TV prin proiecție a ecranului de tip Chromecast.

Platforma Cinethronix funcționează în baza Avizului de furnizare servicii audiovizuale la cerere SMAC nr. 032/13/12/2022, emisă de Consiliul Național al Audiovizualului.

Platforma CINETHRONIX  este administrată de SC CINETHRONIX MEDIA SRL, cu sediul în Cumpăna, jud. Constanța, Strada Ancona nr.8 parter. România.
Nr. Înreg: J13/2303/2020
CUI: RO43028692
Acționar unic/ Conținut editorial: Cosmin Nicolescu
Contact: Tel.0759.464.827
E-mail: emisiecinethronix@gmail.com


SC CINETHRONIX  MEDIA SRL este  înscrisă în baza de date MAVISE a Observatorului European al Audiovizualului. 


 
LOGO CNA_NEGATIV_PT WEB.jpg
MAVISE.png
MIRACOLUL DE LA MAGLAVIT.jpg
60299295.jpg
petrache-lupu-pe-anvon.jpg
DSCN2331-e1647118334184.jpg

MIRACOLUL DE LA MAGLAVIT

În urmă cu aproape un secol, într-un sat din apropierea malului Dunării a avut loc un eveniment care a marcat întreaga societate românească, de la oameni simpli la psihologi și sociologi și de la ziariști și politicieni la regi și șefi de stat: un cioban din Maglavit a avut o viziune care a declanșat o mișcare socială și religioasă nemaiîntâlnită, ceea ce l-a transformat, în conștiința populară, într-un mesager al Divinității. Iar satul în care s-a petrecut minunea a devenit loc de pelerinaj, peste 200.000 de oameni venind aici, în fiecare zi, de la sute de kilometri distanță, pentru a asculta predicile celui care le vorbea despre poruncile lui Dumnezeu sau se înghesuiau să fie atinși de Petrache Lupu, pentru a fi vindecați de boli și a scăpa de păcate. Adulat și contestat deopotrivă, acest țăran vizionar a fost văzut de clasa politică a vremii drept un mijloc eficient de propagandă în interesul propriu, însuși regele Carol al II-lea botezându-i unul dintre copii, atras de efectul extraordinar pe care acesta îl avea asupra maselor. Politicienii aveau grijă să îi fie în preajmă la fiecare apariție publică, în timp ce alții au făcut avere pe seama lui, expolatând la maxim, câțiva ani, acest fenomen, prin tipărirea unor broșuri sau prin taxarea transportului până la locul de pelerinaj. Vizionați acest film documentar

1 - LOGO NMK.jpg
casa shop italia.jpg
PROIECT CAROL SI ELISABETA 1.jpg
PROIECT CAROL SI ELISABETA 2.jpg
logo resto.jpg

Ferdinand și Maria,
regii României Mari

În momentul proclamării Regatului României, în 1881, Carol I și Elisabeta nu aveau niciun moștenitor care să asigure continuitatea Dinastiei de Hohenzollern în România. În aceste condiții, clasa politică a aplicat prevederile Constituției din 1866, care specificau că,

în lipsă de coborâtor pe linie bărbătească a regelui, succesiunea tronului va fi asigurată de fratele cel mai în vârstă al acestuia sau de coborâtorii lui. Așa se face că, după ce fratelel său Leopold a declinat oferta de a reveni rege al României, tronul a fost acceptat de fiul acestuia, pe nume Ferdinand. Până la moartea lui Carol, viitorul rege a fost pregătit pentru a prelua conducerea țării, acest lucru realizându-se tocmai în momentul în care Europa intrase în Primul Război Mondial. Vizionați acest film documentar

PLACUTE SINAIA 1.jpg
PLACUTE SINAIA 2.jpg

       Antoni Gaudi,
Arhitectul lui Dumnezeu

ANTONI GAUDI 1.jpg
ANTONI GAUDI 3.jpg
ANTONI GAUDI 2.jpg
ANTONI GAUDI 4.jpg

Stați liniștiți, clientul meu, care este Dumnezeu, nu se grăbește! Acesta este răspunsul dat de unul dintre cei mai cunoscuți arhitecți ai lumii,  în momentul

în care a fost întrebat de ce durează atât de mult lucrările de construcție ale catedralei  Sagrada Familia. Admirat și totodată contestat de contemporani, creatorul celui mai frumos edificiu de cult din lume a  reușit să redea Barcelonei valoarea și unicitatea  metropolei care este astăzi, transformând  clădirile anoste ale unor nobili considerați plictisitori în capodopere arhitecturale vizitate anual de câteva milioane de turiști. Destinul lui Antoni Gaudi a fost unul dramatic, viața și cariera sa fiind afectate de mișcările populare de eliberare a Catalunyei de sub administrația spaniolă, fiind chiar arestat pentru convingerile sale. A fost bolnav încă din copilărie, fiind dus la școală călare pe un măgar, nu a avut propria sa familie, locuind singur în atelierele sale improvizate pe șantier și a murit lovit de tramvai,  fiind lăsat să agonizeze pentru că fusese confundat cu un om al străzii. Cu toate acestea, geniul său l-a dăruit ireversibil umanității, transformându-l într-un adevărat fenomen cultural, depășind cu mult orgoliile unei țări aflate în plină revoluție industrială și prea puțin sensibilă la eforturile unui arhitect excentric de

a arăta o altă față a orașului, adânc ancorată în natură și tradiție.

Vizionați acest serial documentar dând click pe pictogramele de mai sus. 

treevi.jpg
ferd.jpg
voronet romana.jpg

În anul 1488, la doi ani după Bătălia de la Șcheia, considerată ultima etapă a campaniei de eliberare a Moldovei de sub administrația otomană, Ștefan cel Mare a hotărât construirea unui complex monahal aflat la 36 de kilometri de cetatea de scaun de la Suceava. Pe lângă inconfundabila nuanță de albastru care se găsește numai aici și care a făcut Voronețul cunoscut în toată lumea, exteriorul bisericii este ilustrat cu scene ale Judecății de Apoi, care au rezistat timp de aproape 500 de ani și care au consacrat acest așezământ drept Capela Sixtină a Estului. Vizionați acest documentar 

TROFEUL LUI TRAIAN.jpg

Pe locul în care s -au desfășurat luptele împotriva dacilor, împăratul Traian a poruncit să fie construit un monument care să amintească peste veacuri despre triumful armatei imperiale.  Acesta a fost ridicat pe unul dintre cele mai înalte dealuri din împrejurimi, iar lângă monument au fost înălțate un mausoleu și un altar, în cinstea soldaților romani care au murit în luptă. Construcția cuprinde un soclu cilindric, având la bază mai multe rânduri de trepte circulare, cu un acoperiș conic în partea superioară decorat cu solzi concentrici, din mijlocul căruia se ridică o suprastructură hexagonală.

În partea superioară este dispus trofeul, care înfățișează o armură cu scuturi hexagonale.  La rândul ei, zona decorată se compune din două frize curente ornate cu 54 de metope, fiecare având o înălțime de 148 de cm

și o lățime de 118 cm. Acestea sunt grupate în șase scene de câte nouă piese.  Prima scenă îl reprezintă pe Traian în fruntea cavaleriei în timp ce

îi observă pe daci . Scena a doua surprinde atacul și cucerirea regiunii. Scena a treia reprezintă închinarea populației băștinașe și primirea prizonierilor de război,  în timp ce scenele a patra și a cincea îl ilustrează pe Traian în fruntea armatei și bătălia purtată de infanterie. În sfârșit,  cea de-a șasea componentă surprinde momentul în care împăratul roman este aclamat de trupe.  

                              Vizionați acest documentar

DEPORTARILE DIN BARAGAN 1.jpg
DEPORTARILE DIN BARAGAN 2.jpg

DEPORTĂRILE DIN BĂRĂGAN

  În primii ani de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și pe fondul tensiunilor politice care

se accentuaseră între Iugoslavia și Uniunea Sovietică la sfârșitul anilor ’40, conducerea statului a decis

să izoleze România de interesele Occidentului, încercând să creeze un prag ideologic între locuitorii săi

și țările din vecinătatea vestică. Între 1951 și 1956, peste 40.000 de oameni, care trăiau în zona apuseană a României, au fost deportați în stepele nelocuite ale Bărăganului, fiind forțați să-și abandoneze tot ceea ce agoniseseră o viață întreagă.

Ei au fost folosiți pentru punerea în practică a unui experiment care urmărea atât izolarea României

de curentele anti-sovietice și anti-comuniste care se mențineau, încă, în Europa, cât și eliminarea fizică

a foștilor proprietari, ale căror averi treceau, chipurile, sub administrația aparatului de partid și de stat. Bărăganul a devenit, astfel, locul de detenție al câtorva mii de familii de etnici germani, sârbi, maghiari, bulgari sau aromâni și refugiați basarabeni și bucovineni. Mulți dintre acești deportați au reușit să se adapteze, ridicându-și gospodării în pustietate, iar câțiva au reușit să se întoarcă acasă, fiind urmăriți toată viața de Securitate. Însă cei mai mulți au murit în exil, hrănind cu trupirile lor pământul care avea să devină cel mai mare grânar al țării. Dimineața, familii întregi  erau găsite moarte, pe marginea drumului, cu venele tăiate.

Vizionați acest film documentar în două episoade dând click pe pictogramele de mai sus.

neptun galionul.jpg

Pe lângă celebrul acvariu din Genova, considerat

cel mai mare din Europa, faimosul galion Neptune reprezintă o altă atracție turistică de proporții a orașului

- port italian. Acesta este o copie fidelă a faimoaselor nave cu vele care străbăteau mările și oceanele lumii între secolele 16 și 18, fiind andocat în Porto Antico. Galionul Neptune a fost construit pentru filmul Pirații, regizat de Roman Polanski, fiind proiectat de Compania David M. Cannell & Associates, beneficiar fiind casa de producție Carthago Films .

Vizionați acest documentar 

MOSCHEEA ALBASTRĂ.jpg

  Considerată cea mai mare moschee din Turcia și unul dintre cele mai faimoase edificii de acest tip din lumea islamică, Moscheea Albastră are o vechime de aproape patru secole, timp în care a fost consacrată ca edificiu emblematic de cult al întregului Imperiu Otoman. Imediat după cucerirea Constantinopolului, deși Hagia Sofia fusese transformată în moschee, imensa sa construcție eclipsa toate clădirile din Capitală și, în plus, exista un alt aspect destul de important care impunea construirea unei moschei otomane autentice: deși picturile și mozaicurile bizantine care îi reprezentau pe sfinții creștini fuseseră acoperite cu un strat grosier de tencuială albă, peste care fuseseră desenate versete din Coran, totuși, cupola mare nu a putut fi acoperită, deoarece niciun meșteșugar nu reușise să construiască schele pe care meșterii să se poată urca pentru a putea șterge urmele cultului creștin care îl precedase pe cel musulman. Vizionați acest documentar

casa shop italia.jpg
GANDITORUL.jpg
MANDALA MARINAR

MANDALA MARINAR

BĂTĂLIA DE LA MARATHON

BATALIA DE LA MARATHON 1.jpg
BATALIA DE LA MARATHON 2.jpg

Hopliții s-au pus în mișcare prin marșul tradițional al falangelor, însă, treptat, o dată cu primele săgeți lansate de arcașii persani, au început să alerge către inamic. Cunoșteau această strategie și teribila forță distructivă a arcașilor persani, astfel că țintele erau mult mai greu de nimerit atunci când alergau. Artaphernes își masase cei mai buni soldați, probabil nemuritorii, în centru, atacând exact acolo unde plănuise Miltiades, astfel că a reușit să străpungă relativ ușor linia frontului. Persanii căzuseră în cursă, crezând că atacul athenienilor echivala cu o sinucidere, ei neavând cavalerie și atacând în fugă și nu în falangă compactă, cum  procedau în mod tradițional. Însă, concomitent, aripa celor 1000 de plateeni și grosul hopliților s-au pliat, înconjurând armata persană prin efectuarea unei manevre de dublă învăluire. O parte a cavaleriei persane, care nu se îmbarcase, fusese anexată, între timp, pe aripa dreaptă a frontului, încercând să reducă din presiunea de pe flancuri. În timp ce jumătatea dinspre dealuri a grecilor strivea, sub echipamentul greu, trupele centrale inamice, cealaltă parte a atacat trupele care deja se retrăgeau către corăbii. Mulți dintre persani s-au refugiat către mlaștină, unde au fost măcelăriți de athenieni.  În acest moment, persanii au înțeles că lupta este pierdută, refugiindu-se către corăbii. O parte dintre greci i-au urmărit și i-a nimicit pe plajă, în timp ce restul trupelor au susținut atacul asupra persanilor încercuiți din zona centrală. Vizionați acest documentar dând click pe pictogramele de mai sus.

Susțin

CINETHRONIX !

  • Abonament SILVER

    2EUR
    În fiecare lună
     
  • Abonament GOLD

    5EUR
    În fiecare lună
     
  • Abonament DIAMOND

    10EUR
    În fiecare lună
     

Platforma CINETHRONIX este un produs 100% privat, toate filmele documentare prezentate pe acest portal fiind realizate integral de noi, de la concepție și script până la filmare, montaj, compunerea muzicii și authoring. De aceea, apreciem în mod deosebit orice contribuție financiară a utilizatorilor noștri.

  Poți susține efortul nostru de creație prin donarea

a 2, 5 sau 10 Euro lunar, fără ca noi să îți condiționăm în vreun fel accesul la conținutul gratuit și integral al platformei.

  Vei putea anula această donație în orice moment.

Îți mulțumim anticipat pentru sprijin și te vom informa asupra premierelor la realizarea cărora ai contribuit și tu, în mod direct.

​                      Cu stimă, echipa CINETHRONIX

Contact Cinethronix

Vă mulțumim!

Deveniți partenerul nostru!

PUBLICITATE
PE PLATFORMA CINETHRONIX

Asociați produsele si serviciile oferite de compania dvs. cu producțiile cinematografice ale Platformei CINETHRONIX, distribuite național și internațional !

Veți contribui, în mod direct, la producția unor filme documentare

de excepție, de mare impact asupra publicului cultivat al României si din Diaspora.

Bannerele dvs. publicitare vor fi inserate în punctele de interes ale platformei, atât pe pagina principală cât si în paginile PREMIERE, DOCUMENTARE 4K, ISTORIA ROMÂNIEI, ANTICHITATE, EVUL MEDIU, EPOCA MODERNĂ 1 si 2.

Tariful nostru este extrem de accesibil! Pentru detalii, va rugam sa folositi formularul nostru de contact. Vă mulțumim! 

Contul tău
bottom of page